Gambas al ajillo

Dupa 4 luni  nebune am avut si eu o duminica libera si am profitat.Cum suntem mari amatori de crustacee si cam tot ce vine din mare/ocean si avand niste "bestii ochioase" dar delicioase am optat pentru un pranz simplu dar super mega gustos.

Reteta asta o ador si o refac de cate ori am ocazia.

Am avut un kilogram de creveti intregi pe care i-am decoricat eu, care normal ca dupa curatare s-au injumatatit.
La astfel de retete eu fac totul dupa ochi,dar am sa incerc sa estimez.

~ 600 gr creveti decorticati
1 ardei iute rosu
4-5 catei usturoi
ulei de masline
patrunjel

Intr-o tigaie am pus la incins uleiul( cam 2 linguri) si am adaugat usturoiul taiat rondelute

 cand a prins o culoare aurie am adaugat si ardeiul taiat si el ineluse

 apoi am aruncat peste si crevetii

cand devin roso-portocalii se intorc, nu trebuie lasati foarte mult ca apoi devin gumosi.

Se servesc calzi  cu patrunjel proaspat tocat si un vin alb langa sau un proseco piscator :)

Eu am servit in cocote si paine prajita unsa cu usturoi tocmai buna de intins in sosul care s-a format

   si o mica multumire lui Titirimundi de pe Arta Culinara, caci de la ea m-am inspirat.

Tarta cu ciuperci

.....rasar ca ciuperciule dupa ploaie, asa se spune de fel, nu?
Ei bine reteta mea a aparut chiar dupa ploaie, chiar foarte multa ploaie.Intr-un fel ploaia m-a ajutat caci am avut ceva mai mult timp liber si mi-am putut vedea in liniste de ale mele  putand sa apar mai devreme la Provocarea secreta in care luna asta ne-a fost gazda Lili.

Mi-a luat ceva timp, pot spune zile pana sa ma hotarasc ce sa-mi aleg din blogul ce mi-a revenit si dupa multe dezbateri m-am oprit asupra Tartei rustice cu ciuperci, o tarta care merge de minune atat calda cat si rece si pot spune cu mana pe inima ca e mai buna rece decat calda.


Este o reteta simpla si relativ rapida.

Avem nevoie pentru aluat de:

150 gr unt
300 gr faina
100 ml apa rece
sare

Intr-un bol se pune faina cu untul taiat cubulete, untul trebuie sa fie rece direct de la frigidere, si amestecam pana devine o compozitie faramicioasa

apoi adaugam apa si un praf de sare.Eu am tinut-o la frigider.

 si framantam pana devine un aluat elastic si neted.Invelim aluatul in folie alimentara si dam la rece pana ne ocupam de compozitie.

Pentru compozitie avem nevoie de:

cca 500 gr ciuperci

1 ceapa

1 ardei gras rosu

2 lg crema branza

100 ml smantana lichida

 sare

piper

harissa(optional)

cascaval ras

ou (pentru uns)

susan

ulei masline

Ceapa si ardeiul se toaca marunt, iar ciupercile se taie felii.Punem intr-o tigaie cam 2 linguri ulei de masline si calim usor ceapa, pana devine aurie, apoi adaugam ardeiul si ciupercile.

Adaugam smantana si crema de bransa si lasam la foc potrivit pana se inmoaie ciupercile.

La final eu am adugat cateva fire de busuioc pitic

Se condimenteaza dupa gust, eu am optat  pentru sare roz de Himalaya si Harissa, pentru a avea o tarta mai picanta.Am lasat compozitia la racit si m-am ocupat de aluat.

Am pus pe o hartie de copt putina faina si aluatul peste, lasand folia alimentara deasupra pentru a nu intra in contact cu caldura mainilor.Am intins o foaie cat de rotunda am putut.

 pentr foaie am pus compozitia lasand marginile libere pentru a le putea indoii

Am adus peste compozitie marginileformand cateva falduri si am uns cu ou batut apoi am adaugat si ceva susan, iar peste iúmplutura am presarat cascaval ras

  si am uns cu ou batut apoi am adaugat si ceva susan, iar peste iúmplutura am presarat cascaval ras.

Am dat tarta la cumporul preincalzit la 180 grade pana a prins o culoare aurie.Acum depinde de cumptor, al meu fiind incins deja ca mai copsesem ceva inainte a durat cam 30 de minute.

 si o sectiune la cald

si rece.E super delicioasa, aluatul e super fraged sar in acelas timp si putin crocant

Tiramisu ( la pahar)

Cu o mare intarziere am reusit sa-mi onorez unul din proiectele mele de suflet.Si cand spun asta ma refer la Provocarea Secreta initiata de Ama, provocarea care luna asta a fost gazduita de Nicol.

Blogul care mi-a revenit, este unul numai cu bunatati cum de altfel ii e si numeleMansarda cu bunatati.Spre rusinea mea recunosc ca nu rasfoisem pana acum blogul, trecusem doar odata in fuga fara a poposii prea mult.

De data asta am rasfoit si mi-am ales un desert simplu si cand spun asta ma refer la Tiramisu la pahar, desert care ii place tare mult sotului meu.

Ca de fiecare data ceva modificari am facut, voi scrie ce am folosit, retetea originala invitandu-va pe blogul tizei mele sa o vedeti.

Pentru  2 persoane mi-au iesit 4 paharele mici, folosind urmatoarele:

250 gr mascarpone
2 oua (medii)
70 gr zahar brun
8 piscoturi
espresso
fructe rosii

Am separat galbenusurile de albusuri.
Albusurile le-am batust spuma cu un varf de sare si 25 gr zahar, iar galbenusurile le-am amestecat cu alte 25 gr zahar si mascarponele.Se dau ambele vase la rece pentru 15-20 minute cat pregatim fructele.

Neavand visine, am zis initial sa folosesc niste nectarine,dar am constatat ca erau totusi cam moi ,asa ca am renuntat.Mi-am adus aminte ca mai aveam putin in borcanul de Dulceata rosie,asa ca am folosit-o.
Am pus restul de zahar in tigaie si am caramelizat usor,apoi am adaugat ~ 4 linguri de dulceata.Am amestecat bine si am luat de pe foc si am lasat sa se raceasca.

Intre timp cam pe cad fructele s-au racit, scoatem de la frigider cele doua vase si incorporam albusurile peste galbenusurile cu mascarpone.

Pregatim paharele , piscoturile se rup in 2 sau 3 in functie de dorinta fiecaruia.Eu am folosit cate doua piscoturi la fiecare pahar.
 Am inmuiat piscoturile in espresso si am pus pe fundul paharului, apoi am adaugat un strat de crema si cate o lingura de fructe,iarasi un strat de crema, unul de piscoturi,incheind cu un strat de crema.


Cum am uitat iarasi sa cumpar cacao, am preluat ideea Ioanei cu bilutele colorate

Focaccia

Cum bine stiti Bucatarasul nostru curajos are doua sectiuni, una dulce si una sarata.
De indulcit v-am indulcit cu clatitele de ciocolata,acum a venit randul sa servim ceva putin saratat.
Gazda de luna asta la categoria sarat a fost Diana de la Tara mea inventata, ea ne-a provocat luna aceasta cu o aromata focaccia.

Ador mirosul de paine calda(cui nu-i place oare?) si desi eram dupa o zi  de munca obositoare si ma astepta inca una la fel, m-am apucat seara tarziu de cocarit.
La miezul noptii savuram focaccina mea aromata, pufoasa si calda.

Daca nu ati incercat-o pana acum va invit sa o faceti caci e simplu de facut.
Aveti nevoie doar de:

450 gr faina
3 gr drojdie uscata
3 linguri ulei de masline
240 ml apa calduta
1 1/2 lingurita zahar
1 lingurita sare

arome dupa gust

Eu am folosit faina manitoba, o faina speciala pentru aluaturi , faina pe care imi place sa o folosesc cand prepar in special briosele siciliene.

Amestecam 225 gr faina cu drojdia , zaharul, apa si jumatate din cantitatea de ulei.Se framanta pana se omogenizeaza si lasam apoi la crescut in jur de 20 - 30 de minute, dupa care adaugam si restul de faina si sarea, framantand iarasi inca 5 minute.

Se lasa la crescut

 pana isi dubleaza volumul, in jur de 1 ora.Dat fiind ca la noi e frig si fac inca focul a durat mai putin.

Intr-o  tava unsa cu ulei si tapetata cu faina se intinde  cu mainile un aluat de 2 cm.

 eu am folosit tava in care fac cartofi prajiti in cuptor ca are si gaurele si aluatul respira mai bine

Se mai lasa la crescut inca 45 de minute acoperita cu un prosop curat.LA final cu degetele infainate face gauri in aluat.

Cu restul de ulei, o jumatate de cana de apa si 1 lingurita de sare se unde aluatul.Eu am presarat rosmarin proaspat si fulgi de usturoi deshidratat.

Se da la cutorul preincalzit la 200 grade pentru aproximativ 20-30 de minute.Se stie ca atunci cand daca ciocanesti painea pe spate suna a gol inseamna ca este gata.

Si dupa atata asteptare este cazul sa gustam, nu?

Multumim Diana de reteta.

Clatite de ciocolata

O noua luna, o noua provocare dulce in cadrul  dragutului nostru Bucatar Curajat initiat de Ama.
Luna asta gazda noastra a fost Elena care ne-a provocat simplu si delicios.Pentru iubitorii de ciocolata e p provocare mega delicioasa.
Desi nu-s ciocolatoasa inraita, am incercat reteta aducand cateva modificari.Reteta originala o veti gasi pe blogul Elenei.

Eu am folosit

300 ml lapte
1 lingura unt
1 lingurita flori de lavanda
50 gr cipsuri de ciocolata
60 gr  zahar brun
250 gr faina( tip 405)

Am pus laptele la incalzit impreuna cu unul si florile de lavanda.Se lasa untul sa se topeasca,dar atentie sa nu clocotiti laptele, trebuie sa fie caldut,doar cat sa se topeasca untul.Dupa ce s-a topit unul am strecurat florile de lavanda, dar lasand totusi cateva in lapte.Se adauga ciocolata si se amesteca pana se topeste.
Se lasa la racit.

Separat se amesteca zaharul cu ouale, apoi se adauga faina in etape.Eu am folosit o faina mai usoara, speciala pentru clatite si in general prajituri.
Compozitia cu ciocolata se adauga pestre cea cu faina, tot in etape, dupa care se lasa la odihnit 20-30 minute.

Initial am pus 250 ml lapte, asa cum era in reteta Elenei,doar ca aluatul mi s-a parut cam grosut gen cel pentru caltite americane,asa ca am mai adaugat inca 50 ml de lapte.

Eu de fel pun putin putin ulei in tigaia pentru clatite, las la incins, apoi sterg cu un prosop de hartie.Adaug un polonic(acum depinde de marimea fiecarei tigai) de compozitie si dupa ce clatitele sunt gata nu mai adaug ulei,doar sterg putin tigaia cu servetul imbibat in ulei.

Mie mi-au iesit 10 clatite.

Le-am servit alaturi de capsuni proaspete si un un copot de rhabarba si sirop de soc.

Urzici cu leurda si ciuperci

Mi-e dor de copilarie, de vacantele la munte, de bunici.

Mi-e dor de zilele fara griji, cand orice lucru marunt era ceva maret.

Ei bine pentru o clipita datorita Magdei de la Cat´s Kitchen care cum spuneam luna asta gazduieste Provocarea Dulce Romanie, am ajuns sa simt mirosul copilariei si sa ma intorc in timp.

Pe anul asta nu mancasem urzici si cum s-au strans ceva in gradina si avem si leurda si ciuperci in casa, am zis sa incropesc ceva ce acopera si celelalte ingrediente ce fac parte din provocare: leuda si ciupercile.

Cantitatile sunt la ochi, caci mancarile bunicii le fac tot timpul la ochi si dupa gust.

Am avut  urzici proaspat culese

leurda cam aceeasi cantitate ca si urzicile

si o mana de ciuperci pleurotus .

Am calit o ceapa mica in putin ulei , cand ceapa a devenit aurie am adaugat si ciupercile rupte, nu taiate.
Intre timp am oparit urzicile si le-am adaugat peste ciuperci, am amestecat si am lasat sa fiarba pret de cinci minutele.
Leurda am tocat-o grob si am adaugat.o peste urzici, am amestecat vartos, apoi am mixat scurt ca nu-i plac prea pasta.
Condimentat dupa gust si servit cu mamaliguta.

Nu e ceva complicat sau maret,dar e mancarea copilariei mele, aiar pentru mine e ceva minunat.

Multumim Magda pentru propunere.