Afara-i soare, privind razele frumoase prin geam nici n-as spune ca-i toamna, dar realizez cand nasul mi-l lipesc de geam.In gradina frunzele copacilor din verdele frumos s-au transformat in nuante galbui cu sclipiri armii, iar privind in departare peste campuri ma conving mai mult ca deja ne indreptam spre iarna, taranii si-au arat campurile, porumbul a disparut, in curand o sa dispara si stufarisul.
E trecerea aceea de la toamna la iarna, afara miroase a foc facut cu lemne, iar eu ma simt iarasi ca in copilarie stand in casa bunicilor la gura sobei.
De ce spun asta?pai e sfarsit de luna si iarsi o noua provocare se iveste.E perioada cand cu mic si mare, poate mai mult mare decat mic ne strangem datorita gazdei noastre bine voitoare Ama la o mica sueta datorita Provocarii Secrete unde luna de luna descoperim bloguri si retete noi, dar si fete de exceptie.
Luna asta am avut ocazia sa descopar lumea Cristinei, o mamica de fetita frumoasa.Am rasfoit blogul si desi multe retete sunt imbietoare m-am oprit la Cornuletele fragede care m-au facut sa ma reintorc in copilarie.
Mama si bunica le faceau des, le-am facut si eu odata combinand 2 retete din caietul mamei ca voiam sa o impresionez.Ei bine am reusit, au iesit cele mai bune cornulete ever,dar recunosc ca fost singura data cand le-am incercat si desi laudata de mama si colegele ei am lasat sa treaca vreo 18 ani pana sa le refac.
De aceea cand am vazut reteta Cristinei, am spus: "astea le fac", mai ales ca aveam in casa inclusiv rahar romanesc.
Reteta nu este deloc dificila, oricine o poate face, ca dovada ca sora incepatoare a Cristinei a facut-o din prima cu un real succes.
Pentru minunata reteta aveam nevoie de:
200 gr untura porc ( la temperatura camerei)
550 gr faina
2 pliculete praf de copt
1 galbenus
3-4 linguri smantana grasa
un varf cutit sare
coaja rasa de la 1 lamaie
150 gr rahat
apa(daca se cere)
zahar pudra
Inainte de a pornii la prepararea cornuletelor am sa specific modificarile facute de mine.In loc de 2 pliculete de praf copt a pus 1 si inca putin din al doilea, deoarece nu-mi place sa simt gustul in preparate.Smantana am inlocuit-o cu iaurt facut in casa de mine, iar coaja de lamie cu coaja de lime.Apa n-am adugat,deoarece avea iaurtul putin zer.
V-ati pus sorturile, v-ati legat parul?Daca da, atunci la treaba.
Am pus in vasul robotului faina aestecata cu praful de copt si coaja de lime, untura taiata cubulete, galbenusul,sarea si iaurtul.Am dat drumu robotelului si l-am lasat pana aluatul s-a desprins de pe marginile vasului.Daca framantati la mana atunci se lucreaza aluatul pana nu se mai lipeste de maini.In cazul in care aluatul nu se leaga puteti adauga putina apa, la mine n-a fost cazul datorita zerului din iaurt.
Am scos aluatul si l-am pus pe blatul de lucru, l-am impartit in 3 , formand 3 bile.Fiecare bila am intins-o formand un cerc din care am taiat cu ajutorul pintenului triunghiuri.Cam inegale, dar din avion nu se vad :))
Pe fiecare triunghi(in partea mai lata) am pus cate o bucatica de rahat(puteti defapt sa le umpleti cu ce vreti, ca-i ciocolata, nuca sau eu mai stiu ce magiun), dupa care se ruleaza din capatul unde este umplutura catre varful trunchiului.
Se aseaza in tava tapetata cu hartie de copt,dar aveti grija sa le puneti cu partea ingusta in jos pentru a evita sa se desfaca.
Se dau la cuptor, care in prealabil a fost incalzit la 180 grade Celsius, pentru circa 30 de minute.Important este ca ele sa nu se arda ci sa prinda o culoare aurie.In momentul in care sunt gata se dau asa firbinti prin zahar pudra, dupa care se servesc cu mare pofta.
Se topesc in gura
Faine cornurile astea , si mie imi plac tare mult
RăspundețiȘtergereSi eu tot cu untura le fac si ies delicioase!
RăspundețiȘtergereLa multi ani pentru ieri, iti spun si aici si multa sanatate si tot ce e mai bun!
Delicioase, tare mult imi plac cornuletele fragede, si in special cu nuca. dar nici nu rahat n-as refuza!!
RăspundețiȘtergere@Dorina, ma bucur sa te mai vad in zona.
RăspundețiȘtergere@Any, mercic mult de tot.
@Paula , sunt bune cu orice umplutura.
Ma bucur ca ai ales reteta asta. Si mie imi este draga! :D
RăspundețiȘtergereTi-au iesit foarte frumoase!
Avand in vedere ca sunt facute cu untura cu siguranta sunt fragede, fragede, cum spui tu :P
RăspundețiȘtergereImi plac foarte mult!
Weekend placut, te pup!
Fragede si bune cornuletele astea! E mai greu de gasit untura aceea...
RăspundețiȘtergere@Cristina, multumesc.Chiar au fost f bune.
RăspundețiȘtergere@Delicious,da, eu ador facute cu untura si saratelele tot cu untura le fac;)
@Gabriela, tu parca esti in tara nu?nu gasesti untura?Eu am noroc ca o gasesc in pachete ca untul.
RăspundețiȘtergereAstea-s retete de dat din "mana in mana ". :))
Bravo ! Ti-au iesi perfecte.
SUPER ARATA,SUNT PREFERATELE MELE,MAI ALES CU RAHAT,ULTIMA DATA CAND LE-AM FACUT AM AVUT RAHAT TURCESC,SUNT O NEBUNIE,,,,,,YAMIII!!!
RăspundețiȘtergeresi mie imi aduc aminte de copilarie!
RăspundețiȘtergereCe bunatate! Mi-amintesc de copilarie! Delicioase cornuletele astea!
RăspundețiȘtergereVaiii, ce buuun! De cand nu am mai mancat cornulete. Imi amintesc de copilarie, de bunica mea draga.
RăspundețiȘtergereImi aduc aminte de copilarie aceste cornulete. Deabia astept sa mai mananc cateva.
RăspundețiȘtergere@Lia, asa e, e reteta de transmis mai departe;)
RăspundețiȘtergere@Mirela, mercic.
@Adnia,Maya, Delcious, asa e, e un deserc care il asociem f bine cu copilaria ;)
Adidasi, multumesc de vizita si apresire si te astept oricand in casuta mea virtuala;)
Si eu le fac foarte des. Sunt de-a dreptul geniale.
RăspundețiȘtergere@Parchet,da sunt tare bune.
RăspundețiȘtergere